Atacurile de panică: simptome, cauze și cum pot fi gestionate eficient

 Ce este un atac de panică?

Un atac de panică este un episod intens de teamă sau disconfort extrem, care apare brusc și atinge un vârf în câteva minute. Este însoțit de manifestări fiziologice puternice, resimțite ca periculoase, dar care nu pun viața în pericol.

 

Simptome frecvente ale atacului de panică

 

În timpul unui atac de panică pot apărea cel puțin patru dintre următoarele simptome:

• palpitații, bătăi rapide ale inimii sau senzația de „inimă care sare din piept”

• transpirații, tremurături sau frisoane

• senzație de sufocare, respirație dificilă sau nod în gât

• dureri sau disconfort toracic

• greață, amețeală sau senzația de leșin

• senzație de irealitate (derealizare) sau de detașare de propriul corp (depersonalizare)

• frica de a înnebuni, de a pierde controlul sau de a muri

• amorțeli, furnicături sau valuri de căldură

 

Deși aceste simptome pot fi foarte intense, ele sunt manifestări fiziologice ale anxietății, nu semne ale unui pericol real.

 

De ce apar atacurile de panică?

 

Atacurile de panică pot apărea spontan sau pot fi declanșate de anumite situații (cum ar fi spațiile aglomerate, efortul fizic sau stresul intens). Ele sunt frecvente în tulburările anxioase, dar pot apărea și izolat.

 

În timpul atacului, corpul activează sistemul de „luptă sau fugi”, crescând ritmul cardiac și respirația. Creierul interpretează aceste reacții ca semne de pericol, ceea ce intensifică frica și amplifică simptomele — formând astfel un cerc vicios al panicii.

 

Ce se întâmplă după primul atac?

 

După un prim episod, multe persoane încep să evite situațiile sau locurile în care atacul s-a produs, pentru a preveni o nouă criză.

Exemple frecvente: evitarea mallurilor, metroului, spațiilor deschise sau activităților care cresc pulsul (precum sportul ori consumul de cafea).

 

Această evitare reduce anxietatea pe moment, dar o menține și o amplifică în timp:

• Apare frica de un nou atac.

• Evitarea scade tensiunea doar temporar.

• Mintea învață: „acolo chiar era periculos”.

• Toleranța la disconfort scade, iar anxietatea devine mai puternică.

 

Ce spun cercetările științifice

 

Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este forma de intervenție cu cea mai solidă bază științifică în tratamentul atacurilor de panică (Barlow et al., Anxiety Disorders Clinic, 2019).

CBT folosește expunerea treptată la senzațiile și situațiile temute, pentru ca sistemul nervos să învețe că ele nu reprezintă un pericol real. În timp, intensitatea simptomelor scade semnificativ.

 

Terapia prin acceptare și angajament (ACT) adaugă o perspectivă complementară:

nu controlul complet al fricii este obiectivul, ci relația pe care o avem cu frica.

ACT ne învață să observăm gândurile și senzațiile fără a le evita sau respinge, și să ne angajăm în acțiuni care reflectă valorile noastre — chiar și în prezența anxietății.

 

Rolul psihologului în gestionarea atacurilor de panică

 

Un psiholog online sau în cabinet, va:

face o evaluare corectă pentru a stabili dacă este vorba de tulburare de panică sau de o altă formă de anxietate;

identifica factorii care mențin atacurile (evitare, hipervigilență, gânduri catastrofice);

învăța clientul tehnici de reglare fiziologică (respirație, grounding, relaxare musculară);

ajuta la reconstruirea sentimentului de control și siguranță.

 

Intervenția psihologică timpurie este importantă deoarece, în lipsa tratamentului, atacurile pot deveni mai frecvente și pot afecta calitatea vieții.

 

Cum se rupe cercul vicios al panicii

 

Terapia online sau în cabinet te ajută să:

• înțelegi mecanismele fiziologice ale panicii;

• îți observi reacțiile fără să le interpretezi catastrofic;

• renunți la comportamentele de evitare;

• îți recapeți libertatea de a trăi viața pe care ți-o dorești, fără teamă de simptomele propriei anxietăți. 

Fie prin CBT, fie prin ACT, psihoterapia în atacul de panică oferă un cadru sigur pentru a transforma frica într-o experiență gestionabilă și pentru a recăpăta încrederea în propriul corp.

 

Când să soliciți ajutor specializat

Dacă:

• ai atacuri de panică frecvente;

• ai început să eviți locuri, activități sau persoane de teama unui nou atac;

• te simți epuizat emoțional sau anxios constant;

• este recomandat să soliciți sprijin psihologic specializat. Cu îndrumare profesională, majoritatea persoanelor își recapătă controlul și calitatea vieții în câteva luni.

 

Concluzie

 

Atacurile de panică sunt o reacție a corpului la stres și frică, nu un semn de slăbiciune. Ele pot fi gestionate eficient prin intervenție psihologică bazată pe dovezi. Cu înțelegere, acceptare și sprijin adecvat, este posibil să redobândești echilibrul și libertatea de a trăi fără teama fricii.

 

Dacă te confrunți cu atacuri de panică sau anxietate intensă, poți programa o ședință de consiliere psihologică online sau la cabinet. Sprijinul potrivit face diferența.